Gazonul natural

Introducere
Ca si în cazul bonsaiului, circulã informatia falsã cã gazonul este o plantã. De fapt gazonul este un strat vegetal compact si uniform, compus din diverse plante adaptate locului si scopului. Chiar si o miriste, prin tundere repetatã, în scurt timp devine gazon. Este bine de dtiut de la bun început cã atît plantarea cît di întretinerea gazonului presupun destul de multã muncã. Un gazon neîntretinut în mod continuu se transformã rapid într-un maidan cu bãlãrii. Cine nu dispune de suficient timp pentru aceasta, este mai bine sã opteze de la bun început pentru pavaj sau beton.
Este esenþial ca sã existe o sursã de apã, pentru a putea uda gazonul în perioadele mai secetoase (si la plantare).
Este recomandabil ca forma suprafetei acoperite cu gazon sã fie cît mai apropiatã de forma circularã sau elipticã. Motivul este tunderea. În mod ideal, tunderea gazonului se face prin parcurgerea acestuia, de la margine spre centru, în spiralã. Acest traseu nu presupune întoarceri si schimbãri de directie ale masinii de tuns si este cel mai productiv. Cu cît trebuie ocolite mai multe obstacole, trebuie fãcute mai multe întoarceri pe loc, cu atît mai laborioasã va fi operatia de tundere.

Partea întîi: plantarea gazonului
1) Pregãtirea suprafetei care urmeazã sã fie plantatã cu gazon:
are ca scop afînarea, nivelarea si îndepãrtarea altor plante (mai ales buruieni).
Unelte necesare: hîrlet, greblã, lopatã, roabã.
Dupã ce suprafata de prelucrat este curãtatã se începe sãparea cu hîrletul. Este recomandat sã se facã o sãpare adîncã, respectiv hîrletul trebuie înfipt de tot în pãmînt. Brazda scoasã se întoarce "cu capul în jos" si se sparg bulgãrii mai mari de pãmînt. Dupã ce toatã suprafata a fost sãpatã, dacã este cazul, aceasta se niveleazã, respectiv, se carã cu roaba pãmînt din zonele mai înalte în cele mai joase. Dupã ce sîntem multumiti cu suprafata obtinutã, vom începe greblarea. Scopul este sã sfãrîmãm bulgãrii si sã facem o nivelare suplimentarã. Tot la momentul greblãrii vom înlãtura de la suprafatã pietrele si orice alte obiecte. Dacã suprafata de pãmînt nu a fost anterior acoperitã cu vegetatie, se poate trece direct la însãmîntare. Dacã suprafata respectivã a fost neprelucratã sau a fost acoperitã cu buruieni, va trebui sa nu ne grabim cu plantarea ci sã asteptãm 2-3 sãptãmîni pentru ca semintele de buruieni, rãmase în pãmînt sã încolteascã. Ba chiar mai mult, este util ca suprafata respectivã sã fie udatã pentru a grãbi germinarea buruienilor. Cînd acestea încep sã acopere suprafata (prelucratã cu atîta trudã) vom trece la îndepãrtarea lor. Este esential sã îndepãrtãm în acest moment cît mai multe buruieni. Dupã ce gazonul este deja crescut, îndepãrtarea buruienilor va fi mult mai dificilã.
-Dacã suprafata este micã, le vom smulge cu mîna, fir cu fir, avînd grijã sã le scoatem cu rãdãcinã cu tot.
-Dacã suprafaþa este medie, o putem acoperi cu folie neagrã. Buruienile vor muri din lipsã de luminã si datoritã efectului de serã de sub folie. Dacã nu avem destulã folie, se poate folosi un erbicid de contact cu efect total, de tip Roundup. Dupã aplicarea erbicidului mai trebuie sã aºteptãm încã o sãptãmînã pentru ca acesta sã disparã.
-Dacã suprafaþa este mare, buruienile vor fi plivite cu sapa si resturile vegetale rezultate vor fi îndepãrtate prin greblare.
2) Însãmîntarea gazonului.
Unelte necesare: greblã, furtun cu apã.
Perioada optimã de însãmîntare este sfîrsitul lui august - începutul lui septembrie. Însãmîntarea se poate face de primãvara pînã toamna dacã solul este suficient de cald si de umed.
Existã mai multe tipuri de seminte de gazon. Alegerea va fi fãcutã functie de tipul de sol (gazon pentru climã secetoasã, pentru soluri usoare sau nisiopase, gazon rezistent la trafic, gazon pentru umbrã etc.) Recomand folosirea semintelor de bunã calitate, deoarece un rateu înseamnã reluarea tuturor operatiilor aproape de la zero.
-Dacã suprafata este foarte micã se recomandã urmãtoarea metodã: într-o gãleatã se amestecã pãmînt cu apã pînã la formarea unui noroi vîscos. Se adaugã cantitatea corespunzãtoare de seminte pentru 1 mp si pasta rezultatã se întinde cu mîna, într-un strat de 0,5-1 cm.
De asemenea, existã furnizori care oferã gazon gata plantat, sub formã de rulouri. Acestea se întind ca o mochetã, se calcã bine pentru a adera la suprfaþa solului si... gata!
-Dacã suprafata este mai mare, semintele vor fi împrãdtiate cu mîna. Atentie! Pentru aceastã operatie alegeti o zi fãrã vînt! Imediat dupã ce aþi împrãºtiat seminþele, suprafaþa trebuie greblatã, pentru ca semintele sã nu rãmînã la suprafatã. Apoi urmeazã tasarea superficialã a solului pentru ca semintele sã intre în contact cu acesta. Dacã nu aveþi un rulou, o plimbare prelungitã (cu toatã familia, eventual) pe suprafaþa proaspãt însãmîntatã poate fi o solutie. Dupã tasare, urmeazã prima udare. Aceasta are rolul de a astupa golurile dintre bulgãrii de pãmînt si de a asigura un bun contact între seminþe si sol. Atentie! Furtunul pentru udare trebuie sã aibã o duzã deoarece un jet puternic de apã va spãla semintele..
Dupã toate aceste operatii urmeazã udarea intensã timp de 2 sãptãmîni (cu excepþia cazului în care ati cumpãrat gazon sub formã de rulou). Dacã nu ne ajutã ploaia, va trebui sã avem grijã ca pãmîntul proaspãt însãmîntat sã nu se usuce complet în aceastã perioadã. În zilele însorite se va face o udare la prînz ºi una seara.
Dupã aproximativ 2 sãptãmîni toate semintele viabile au devenit plante cu rãdãcinã suficient de adîncã asa cã se poate rãri udarea la aproximativ de 2 ori pe sãptãmînã, functie de starea vremii.
Cînd iarba ajunge la înãltimea de aproximativ 10 cm se va efectua prima tundere.

Partea a doua: întretinerea gazonului
Unelte necesare: masinã de tuns iarba, furtun cu apã
Întretinera gazonului presupune tunderea repetatã si udarea în perioadele uscate.
Tunderea gazonului este cea mai importantã operatie. Prin tundere se stimuleazã îndesirea stratului vegetal. De asemenea, prin tundere repetatã se favorizeazã cresterea soiurilor de iarbã cu fir subtire în detrimentul celor cu fir gros. Iarba netunsã se va dezvolta pe verticalã, va produce pai si se va îngãlbeni la bazã. Prin tundere, aceasta se va extinde pe orizontalã, ocupînt toatã suprafata de pãmînt disponibilã. Pe lîngã aspectul estetic, aceasta va îngreuna cresterea buruienilor (semintele buruienilor vor ajunge mai greu la sol si vor fi sufocate de iarba deja existentã). De asemenea, prin tundere se eliminã aproape de la sine toate buruienile cu tulpinã. Deoarece aceste buruieni produc seminte doar în vîrful tulpinii, prin tundere nu le dãm posibilitatea sã se înmulteascã.
Existã mai multe tipuri de masini de tuns iarba, fiecare cu avantaje si dezavantaje. Masina de tuns iarba cu motor cu benzinã are avantajul cã este autonomã si puternicã iar la dezavantaje intrã pretul mai mare, întretinerea (benzinã, ulei, bujii) pornirea mai anevoioasã pe vreme rece si greutatea mai mare (taseazã solul, este mai greu de împins). Masinile electrice de tuns iarba sînt mai ieftine, mai usoare si mai fiabile dar necesitã un cablu electric. Acesta ne poate încurca destul de tare în timpul tunderii si prezintã un risc de electrocutare pe timp de ploaie. Masinile electrice cu acumulator ne scapã de cablu, dar sînt mai grele si autonomia lor depinde de acumulator, care trebuie încãrcat din timp. Masinile mecanice de tuns iarba sînt ieftine, usoare, fiabile si autonome dar nu pot tunde iarba prea înaltã.
În mod ideal, gazonul se tunde cînd este perfect uscat si cînd, prin tundere se înlãturã 25-35% din înãltime. În realitate vor interveni diversi factori (ploi prelungite, concediu, lipsa de timp etc) care ne vor îndepãrta de la parametrii ideali. La clima din România va trebui sã ne rezervãm timp pentru a tunde gazonul cel putin odatã pe sãptãmînã, în mod ideal, de 2 ori pe sãptãmînã, de primãvara pînã toamna. Masinile de tuns iarba au un cos detasabil în care se poate colecta iarba tãiatã. Dacã iarba nu creste mai mult de 25-35%, tunderea se va face mai repede si nu va trebui sa colectãm iarba tãiatã. Aceasta va fi împrãstiatã pe sol si va contribui la fertilizare, prin descompunere. Daca, în schimb, iarba apucã sã creascã mai mult, la tãiere va trebui sã montãm cosul colector, deoarece firele de iarbã vor fi prea lungi pentru a fi împrãstiate pe sol în mod uniform si vor rezulta brazde (ca la cosit). Asta înafara fatului cã gazonul va pierde din frumusete deoarece iarba va începe sã se îngãlbeneascã la bazã. Avînd cosul colector montat, avem 2 operaþii suplimentare de fãcut în timpul tunderii. Cosul trebuie golit si iarba rezultatã trebuie depozitatã undeva. În mod ideal depozitarea acesteia se va face în lada cu compost.
Ori de cîte ori solul se usucã la mai mult de 2-3 degete în adãncime, va trebui sã udãm gazonul. Dupã unii autori momentul optim de udare este dimineata. Udarea de dimineatã nu va produce soc termic (diferenta de temperaturã între apã si plante) si nu va favoriza aparitia mucegaiurilor si a altor boli. În schimb, marele dezavantaj al udãrii de dimineaþã este faptul cã o mare parte din apa de udare se pierde prin evaporare, imediat ce soarele devine mai puternic. Eu, personal, ud gazonul seara din 2 motive: doar atunci am timp pentru aceastã operaþie si consider udarea mai eficientã deoarece apa nu se pierde prin evaporare pînã a doua zi.
Cantitatea de apã va trebui în asa fel dozatã încît sã pãtrundã doar pînã la adîncimea la care sînt rãdãcinile gazonului. Dacã udãm prea puþin, vom stimula dezvoltarea rãdãcinilor spre suprafata solului si va rezulta un gazon sensibil la secetã. Dacã udãm prea mult, pe lîngã faptul cã apa în surplus este risipitã, vom stimula aparitia buruienilor cu rãdãcini adînci.

Gazonul care nu se tunde
-Festuca rubra si Festuca ovina---43,5%
-Festuca cu frunze marunte---44,5%
-Agrostis alba sau stolonifera--2,0%

Amestecuri pentru regiuni secetoase
-Festuca cu frunze marunte---5,50 g
-Agrostis vulgaris---0,45 g
-Poa pratensis---1,67 g
-Festuca rubra---5,00 g
-Lolium---8,00 g
---------------20,62 g / mp.

Amestecuri pentru terenuri nisipoase si insorite
-Festuca ovina
-Festuca ovina cu flori marunte
-Poa pratensis
-Lolium englez ( pentru primul an )
-Agrostis alba v. stolonifera---0,46 g
-Festuca rubra genina---10,0 g
-Poa pratensis---1,67 g
-Lolium italicum---8,00 g
----------------20,13 g / mp

Amestecuri pentru pamanturi fertile si insorite
-Cynosorus cristatus---2,08 g
-Festuca heterophylla---5,50 g
-Agrostis alba v. stolonifera---0,46 g
-Poa pratensis---1,67 g
-Lolium perenne---8,00 g
------------17,71 g / mp

Amestecuri pentru terenuri seci, insorite
-Agrostis vulgaris---0,45 g
-Festuca heterophylla---5,50 g
-Poa pratensae---1,67 g
-Festuca cu frunze subtiri---5,50 g
-Lolium perene---8,00 g
--------------21,12 g / mp

Amestecuri pentru terenuri seci, umbrite
-Agrostis vulgaris---0,45 g
-Festuca heterophylla---5,50 g
-Poa pratensae---1,67 g
-Poa nemoralis---1,08 g
-Lolium perene---8,00 g
--------------16,70 g / mp

Amestecuri pentru terenuri umede si umbrite
-Agrostis alba---0,46 g
-Festuca heterophylla---5,50 g
-Poa trivialis---0,66 g
-Poa nemoralis---1,08 g
-Lolium perene---8,00 g
----------------15,70 g / mp

Amestecuri pentru terenuri umede
-Agrostis vulgaris---0,33 g
-Agrostis alba---0,33 g
-Festuca heterophylla---4,50 g
-Festuca rubra---3,75 g
-Poa trivialis---0,67 g
-Lolium perene---8,00 g
-----------------17,58 g / mp

Peluze fantezii
-Sagine subulata ( cariofilacee in forma de tufa )
-Verbene repens ( venosa )

Peluze arbustive
-In situatiile cand gramineele sau alte plante ierbacee nu cresc bine, se pot forma covoare verzi cu aspect inalt, cu ajutorul arbustilor taratori sau cu crestere in tufe joase.
-Mahonia
-Pachysorda
-Euoniumus verde sau panasat
-Hypericum calycinum, acopera solul cu un covor care se lumineaza vara cu flori galbene cu stamine aurii

Gazon din plante joase de culori diferite
-Helianthemum polifolium
-Lonicera pileata
-Cerastium tomentosum
-Cerastium biebersteinii
-Monbretia ( toate culorile )
-Saxifraga
-Phlox douglasi
-Phlox subulata
-Achaena buckananii
-Arabis caucasica
-Iberis sempervirens
-Iberia gibraltarica
-Stachys lanata
-Sedumurile rezistente la seceta
-Sempervivum