Cand ne cumparam o locuinta si dorim sa o si reamenajam ne gandim si la cum vor arata baia si bucataria,si implicit la ce gresie si faianta vom folosi.
Gresia mata este considerata la moda in timp ce faianta patrata a pierdut batalia in fata celei cu placi dreptunghiulare… Oricum,sa nu uitam ca trebuie sa masuram cu atentie suprafetele peretilor si podelei si sa cumparam cu 10% mai multi metri de gresie si faianta, pentru a acoperi eventualele pierderi. Pentru bai se prefera culorile reci, marine (gri, albastru, verde), iar pentru bucatarii nuantele calde de bej, oranj, galben. De efect sunt placutele de faianta sau gresie in culori intense sau combinatiile de doua-trei placi de nuante diferite ("jocuri de sah", jocuri de culori). Mai mult, in ultima vreme, se gasesc in magazine zeci de modele de placute inguste: brauri sau borduri, care daca sunt bine alese si asortate,dau o nota de distinctie incaperii.
Gresia si faianta, pentru a putea fi comercializate, trebuie sa intruneasca anumite caracteristici tehnice de baza: rezistenta la principalii agenti chimici, rezistenta la modificari termice (de la valori scazute la unele foarte ridicate), rezistenta mecanica (la loviri, greutati), rezistenta la absorbtia apei. Pentru produsele de import, gama fiind mai variata, aceste proprietati sunt particularizate in functie de tipul de produs. Gresia portelanata, destinata in special placarii suprafetelor exterioare sau a celor supuse unor presiuni puternice, are un grad mai ridicat de rezistenta la factorii mecanici si atmosferici, dar si calitati suplimentare: rezista abraziunilor si alunecarilor. Un alt tip, semigresia, imbina calita tile de baza ale gresiei si faiantei (rezistenta la forte fizice, respectiv la absorbtia apei); prezinta astfel avantajul ca poate fi folosita atat pentru placari verticale, cat si pentru cele orizontale, asigurand uniformitate modelului (grafica si culoare) intr-o incapere. Nici criteriile estetice nu trebuie ignorate in alegerea produsului. Respectarea marimii - standard a modelului si calitatea glazurii (fata placii) dau cele trei tipuri de calitate (I, a II-a, a III-a). Cativa milimetri in plus sau in minus pe una din laturile placii, neconcordantele de culoare, lipsurile de glazura sau mici modificari grafice sunt defectele care fac ca un produs sa fie de calitatea a II-a sau a III-a.
De trei ori mai ieftine decat cele straine, materialele romanesti sunt preferate, de regula, pentru placarile interioare, mai ales daca acestea sunt pe spatii mici. Aceasta si pentru ca majoritatea placilor importate au dimensiuni mari (42x42, 30x30, 20x30), nefiind potrivite pentru suprafete reduse (de cativa metri patrati). In ceea ce-i priveste pe executantii lucrarilor, acestia prefera materialele straine, intrucat exista o mai mare rigurozitate in respectarea dimensiunilor modelului-standard. Abaterile de mai mult de 5 mm ale unei laturi a placii dau mari batai de cap lucratorului, intrucat pot strica aspectul. Daca dintr-o suta de placi numai una prezinta acest defect, se poate renunta la ea. Problema este ca, cel putin pentru calitatea a III-a a produselor romanesti, placile cu defect sunt destul de multe. Totusi, depinde de producator. Sunt si producatori romani ale caror produse nu prezinta defecte de acest tip. Pentru ca o pavare sa fie reusita, calitatea materialului (adesea ignorata de clientul care nu vrea sa cheltuiasca prea mult) este la fel de importanta ca mana de lucru. Nu trebuie ignorat nici un alt amanunt esential la montarea gresiei si faiantei. Adezivul (un amestec de ciment si aracet) trebuie ales in functie de tipul placarii (interioara sau exterioara), pentru a se evita desprinderea in timp a placilor. Desigur, pana la urma, meseriasul face totul. De mana lui buna depinde calitatea lucrarii si linistea si multumirea dumneavostra.